“Colinde, colinde” de Angela Giorgi

colindatori         Dragii mei, se apropie Sarbatorile de iarna. Este vremea colindelor, un obicei drag noua, care ne modeleaza starea de spirit si ne transforma. Termenul de “colinda” are etimologie latina si provine de la cuvantul Calendae. 
           Colindele care sunt cantate si chiar dramatizate, adica puse in scena, sunt o dovada a sincretismului popular. Sincretismul inseamna imbinarea mai multor arte: textul literar cu muzica, cu elemente de coregrafie si decoruri, ca de exemplu, Vicleimul.
           In spatiul romanesc circula doua tipuri de colinde: colinde religioase, care celebreaza nasterea lui Isus si colinde laice, care celebreaza culturi arhaice, antecrestine, precum ritualuri agrare, cat si credinte animiste.
          Colindele crestine redau minunea nasterii celui considerat Mantuitorul omenirii de catre crestini. Data de 25 decembrie nu este aleasa intamplator si in necunostinta de cauza, mai precis fara cunostinte astronomice. In data de 21 decembrie este Solstitiu de iarna, cand ziua este egala cu noaptea, altfel spus cand Lumina este egala cu intunericul. Desi ne-am astepta ca din 22 decembrie, ziua sa “creasca”, nu se intampla asa. Timp de 3 zile,” Lumina se lupta cu intunericul”, adica ziua si noaptea au aceleasi valori temporale. Abia din data de 25 decembrie, ziua creste, iar noaptea scade. Astfel, Lumina triumfa asupra intunercului.
          Avand vaste cunostinte de astronomie, popoarele antice, celebrau tot la data de 25 decembrie nasterile altor zei: Osiris in mitologia egipteana, Apollo, in mitologia romana, Mithra, in mitologia asiro-babiloniana. Era normal ca si crestinii sa-si celebreze in aceasta zi personalitatea sa marcanta. Vechiul cult al Soarelui, Ra in mitologia egipteana isi gaseste expresie si in crestinism.
          Doresc sa abordez, mai ales, tema colindelor laice, mai putin abordata, mai ales in prag de marile Sarbatori Crestine.
          Acestea se manifesta, mai ales in ziua de Anul Nou. Ele au o vechime foarte mare, datand din perioada traco-daca, cu unele influente din perioada daco-romana.
          Religia vechilor daci a fost una monoteista, care se imbina perfect cu credintele animiste. Stramosii nostri practicau multe ritualuri, in care celebrau ritmurile naturii, muncile agricole, animalele totemice etc. Un bun exemplu in acest sens il constituie Plugusorul, care se manifesta, nu intamplator, la inceput de An. Acesta celebreaza in mod ceremonios, ritualuri inspirate din muncile agricole, esentiale pentru comunitatile rurale arhaice: aratul si semanatul.
          Sorcova reprezinta o stilizare, in miniatura, a Pomului vietii. de aceea este impodobita cu flori colorate si stralucitoare.
           Cele mai interesante sunt obiceiurile de Anul Nou din Bucovina si Maramures si ma refer la animalele totemice care sunt prezente in aceste ritualuri: Capra, Ursul, Buhaiul. In graiul moldovenesc buhai inseamna taur.
           Aceste obiceiuri fascinante dateaza din perioade istorice indepartate, si ne incanta si azi prin pitorescul lor.
            Stiati ca suntem singura tara europeana in care ritualurile crestine se imbina atat de armonios cu cele antecrestine? Cred ca este important sa fim mandri de originea noastra, de incomensurabilele valori populare, de datinile, credintele si obiceiurile acestui popor in care am ales sa ne nastem. Mandria impune si respectul pentru aceste valori, care inca mai dainuie intr-o societete “desacralizata”, cum afirma Mircea Eliade. 
           Toate colindele celebreaza nasterea, viata, creatia, munca, bucuria, sarbatoarea si ne transmit urari de bun augur pe care este bine sa le primim cu inima deschisa spre Iubire si Pretuire a tot ceea ce ne-a daruit Creatorul inca de la inceputurile lumilor.
            Sarbatori cu Lumina, va doresc cu mult drag.

Prof. Angela Giorgi, Maestru Reiki din Targu Jiu

Tel:  0744.131.915

http://terapiienergeticeangelagiorgi.blogspot.ro/

You may also like...